Pragul achizitiilor publice directe ar putea fi majorat de la 15.000 euro la 50.000 euro pentru bunuri si servicii si de la 40.000 euro la 100.000 euro in cazul lucrarilor. De asemenea, limita maxima pana la care pot fi atribuite contracte de lucrari prin procedura cererii de oferte ar urma sa creasca de la 750.000 de euro in prezent la 4,8 milioane euro, potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta elaborat la Guvern.
Achizitiile publice au constituit, anul trecut, o piata de 12 mld. euro. Actorii din piata considera ca intre 20 si 40% din valoarea totala a achizitiilor se pierde in facturi umflate si in contracte aditionale care, legal, pot ajunge la 50% din valoarea contractului initial.
In aceste conditii, nu va fi creata o si mai mare dereglementare a domeniului prin majorarea pragului pana la care contractele pot fi atribuite direct?
Proiectul argumenteaza majorarea pragurilor prin "necesitatea apropierii pragurilor valorice prevazute de legis latia nationala de cele prevazute de legislatia comunitara in vederea cresterii gradului de absorb tie a fondurilor comuni tare".
Razvan Murgeanu, secretar de stat in Ministerul Dezvol tarii, spune ca nu majorarea pragurilor de achizitii directe este marea problema a achizitiilor publice, ci faptul ca actuala legislatie prevede ca, prin contracte aditionale, un contract ini tial poate sa ajunga sa coste cu 50% mai mult decat valoarea la care a fost atribuit. "Marirea pragului este de bun-simt pentru ca fluidizeaza pro cesul. Iar autori tatile locale tot vor face licitatii din teama", crede Murgeanu.
Laurentiu Plosceanu presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO), spune si el ca nu acest prag este problema majora pentru operatorii din domeniu, ci faptul ca sunt atribuite contracte sub pretul pietei pentru firme de apartament, contracte umflate ulterior, lucru care
