- Diverse - nr. 562 / 2 Iunie, 2010 In urma unui examen intr-adevar adevarat de diferenta, cat priveste cunoasterea limbii latine (incomparabil mai serios decat cele de astazi, cand transferul de la un profil la altul reprezinta, de cele mai multe ori, o formalitate) am devenit, dupa treapta I, in clasa a XI-a, elev al Liceului de Matematica-Fizica Nr. 1 din Miercurea Ciuc (actualul "Márton Áron"), in singura clasa de filologie destinata in acele vremuri judetului Harghita, impartita ea insasi in sectia romana (18 locuri) si sectia maghiara (18 locuri). Incercarea de a ma inscrie la acelasi profil in vreun judet limitrof Harghitei s-a soldat cu un esec, si atunci am aflat ce inseamna "legarea de glie": nu am putut pleca din judetul natal, dat fiind ca exista niscai filologie-istorie si pe acolo. Pregatirea (la clasa, dar _ mai ales individuala _ dat fiind faptul ca eram doar patru elevi de etnie romana in intreaga clasa si majoritatea disciplinelor, printr-o intelegere tacita, se desfasurau in limba maghiara) mi-a permis accederea, chiar din primul an, in invatamantul superior iesean, in conditiile unei concurente acerbe. Nu pot decat sa raman mereu recunoscator doamnei profesoare de limba si literatura romana si _ in acelasi timp - diriginta, Váli Eva, pentru grija si indrumarea absolut dezinteresate in pregatirea mea. Amintirile acelor ani de liceu sunt amestecate, cu lumini si umbre, dar nu despre ele as dori sa vorbesc acum. Intre elevele respectivei clase s-a aflat si o colega crescuta la Casa de Copii de la Cristuru-Secuiesc si care, prin acelasi examen de treapta, s-a transferat la Miercurea Ciuc. Se numea, cred (desi memoria s-ar putea sa-mi joace feste), Veress Klára, iar un destin nefericit a facut ca singurul sprijin la inceput de viata sa fie atat de hulitul regim comunist. Numele, ca atare, conteaza mai putin, pentru ca un astfel de caz este simptoma