Reprezentanţi ai forţei de muncă mature din România, adulţii generaţiei X îşi doresc să mai schimbe câte ceva din modul în care funcţionează lucrurile astăzi. Crescută de părinţi obişnuiţi cu reguli dure, generaţia X are aşteptări mari şi acum, deşi valorile ei parcă nu-şi mai găsesc locul.
Celor care au azi între 32 şi 46 de ani li s-a spus în tot felul: „Generaţia de criză", „Generaţia X", „E" în Europa, „Decreţei" în România sau „Bof" în Franţa. Sunt cei care conduc milioane de oameni în toată lumea, ocupă poziţii cheie în organizaţii şi dau astfel măsura viitorului.
Nu întâmplător generaţia X este considerată a fi cea mai puternică din toate timpurile: este cea care asistă la profesionalizarea în masă a femeii, ultima care are valori tradiţionale şi prima care ia contact cu noile tehnologii, o generaţie care face legătura între două lumi aproape complet diferite.
Citeşte şi:
Generaţia Messenger, pândită de pericole virtuale
Generaţia Ni-Ni pune în pericol viitorul Spaniei
În România, generaţia X este cea care a asistat conştient la schimbările de regim şi la cele socio-economice şi care a fost nevoită să se adapteze la un stil nou de viaţă. Pentru toţi aceşti români, clădirea unei cariere de succes, stabilirea unui echilibru între viaţa profesională şi cea de familie, dar şi conservarea optimismului care-i caracterizează reprezintă „crezul" vieţii, aşa cum arată un studiu realizat la nivel internaţional, în 2008, de BBDO Worldwide, care a conturat un portret-robot al acestei generaţii în urma analizării datelor culese pe un eşantion de 5.208 persoane din 18 ţări, inclusiv din România.
Interesul faţă de această generaţie a venit din partea publicitarilor ca urmare a faptului că, statistic, ea reprezintă peste 20% din populaţia totală a majorităţii ţărilor.
Muncă, respect şi corectitudine @N
