Mihai Drăgănescu, primul preşedinte postcomunist al Academiei Române, a murit în ziua de 28 mai, la vârsta de 81 de ani, din cauze naturale.Corpul neînsufleţit a fost depus, pentru un ultim omagiu, la Academia Română. Înmormântarea va avea loc astăzi, la Cimitirul Bellu
Academicianul a fost inginer, autor, eseist şi filosof roman, specialist în electronică. El a fost membru correspondent şi preşedinte al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, preşedinte al Secţiei de Ştiinţă şi Tehnologia Informaţiei a Academiei Române şi a făcut parte din Guvernul Petre Roman. Acesta a fost şi decan şi prodecan al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii „Politehnică" din Bucureşti, dar şi ambasadorul României în Belgia.
Trupul neînsufleţit al lui Mihai Drăgănescu se află la Academia Română şi va fi înmormântat astăzi.
Rnaşterea Academiei Române i se datorează savatului Mihai Drăgănescu
În anul 1990, în calitate de viceprim-ministru al primului guvern provizoriu de după Revolutia Română, Mihai Drăgănescu iniţiază şi elaborează Decretul-Lege privind renaşterea Academiei Române, promulgat la 5 ianuarie 1990.
La 1 iunie 1990 renunţă la calitatea de viceprim-ministru şi la activităţile politice pentru a se dedica renaşterii Academiei Române.
La 3 iunie 1990 este ales Preşedinte al Academiei Române, prin vot secret.
A iniţiat şi a condus, pe întrega durată a mandatului său de preşedinte, (1990-1994), renaşterea Academiei Române .
O altă iniţiativă remarcabilă a preşedintelui reformator al Academiei Române, Mihai Drăgănescu, este declanşarea acţiunii privind construcţia noii clădiri a Bibliotecii Academiei Române.
În anul 2000 primeşte Diploma "Meritul Academic" conferită de Academia Română pentru contribuţii deosebite la propăşirea Academiei Române cu ocazia împl
