Un text din Academia Caţavencu.

„Ce depravaţi mai sîntem şi ce vicioşi!” se miră, încîntaţi de ei înşişi, expaţii din Cvartetul Alexandria. Şi în primele trei cărţi ale romanului nu poţi să nu le dai dreptate, cu toate că e mai mult gura de ei decît depravarea. Sînt totuşi nişte tipi care-şi fac conştiincioşi ucenicia într-ale viciului şi amoralităţii într-un oraş în care e permis orice, cu o singură condiţie: să nu iasă scandal! Ceea ce în Alexandria lui Durrell e aproape exclus. Aici corupţia a ajuns la rang de artă, beţia e virtutea prin care îi bagi pe alţii sub masă, meseria de tîrfă se învaţă de la zece ani şi omorurile sînt cercetate de poliţie doar pentru a fi muşamalizate, încît o hoţie, un viol sau un adulter sînt fleacuri care nu interesează pe nimeni, decît aşa, ca bîrfe. Continuarea aici.

Un text din Academia Caţavencu.

„Ce depravaţi mai sîntem şi ce vicioşi!” se miră, încîntaţi de ei înşişi, expaţii din Cvartetul Alexandria. Şi în primele trei cărţi ale romanului nu poţi să nu le dai dreptate, cu toate că e mai mult gura de ei decît depravarea. Sînt totuşi nişte tipi care-şi fac conştiincioşi ucenicia într-ale viciului şi amoralităţii într-un oraş în care e permis orice, cu o singură condiţie: să nu iasă scandal! Ceea ce în Alexandria lui Durrell e aproape exclus. Aici corupţia a ajuns la rang de artă, beţia e virtutea prin care îi bagi pe alţii sub masă, meseria de tîrfă se învaţă de la zece ani şi omorurile sînt cercetate de poliţie doar pentru a fi muşamalizate, încît o hoţie, un viol sau un adulter sînt fleacuri care nu interesează pe nimeni, decît aşa, ca bîrfe. Continuarea aici.