Cu o seninatate tulburatoare, doi ministri ai actualului cabinet, ministrul de Finante si cel al Transporturilor, unul in functie de un an si jumatate, au recunoscut, practic, ca situatia de acum nu este rezultatul incompetentei guvernului sau al impredictibilitatii evolutiei crizei, ci al relei credinte a politicienilor care au vrut sa castige alegerile prezidentiale cu orice chip.
"Practic, minciuna la care va referiti a fost o minciuna prin omisiune. Adica n-a existat un partid atat de 'sinucigas' - cum nici in alte tari nu cred ca sunt asemenea partide 'sinucigase' - care in campania electorala sau oricand, daca pot sa n-o faca, doar asa, pentru dorinta de a arata ca sunt 'sinucigase', sa iasa si sa spuna ca este extraordinar de rau si ca ne ducem spre prapastie", a declarat Radu Berceanu.
Cu alte cuvinte, anul trecut, si PD-L si PSD stiau foate bine ca criza nu e pe sfarsite, ca cifrele nu inregistreaza un reviriment, ca obligatiile bugetului sunt din ce in ce mai nesustenabile si ca, in general, cotinuand in aceeasi directie, Romania se duce direct spre prapastie.
Cateva ore mai tarziu, venea in fata parlamentarilor Sebastian Vladescu, cu o declaratie similara: "decat sa mintim inca sase luni, am decis sa spunem adevarul". Cu cateva sapatamani in urma, insusi Traian Basescu remarca la fel de senin: nu mai merge cu minciuna.
Minciuna nu a fost numai a PD-L
Dar miniciuna nu a fost numai a PD-L. Anul trecut, PSD a guvernat cot la cot cu democrat liberalii. Daca Emil Boc n-a avut puterea sa spuna poporului adevarul, ce l-a impiedicat pe vicepremiul Dan Nica sa spuna adevarul? Daca Traian Basescu mintea, de ce n-a fost Mircea Geoana sincer? Din exact acelasi motiv indicat cinic de Radu Berceanu. Erau inclestati intr-o confruntare electorala pe viata si pe moarte, devenita mai importanta decat chiar viitorul