Primul contrastudiu ştiinţific de biodiversitate din România, care urmăreşte să demonstreze că unul dintre tronsoanele drumului naţional 66A ar urma să afecteze ariile protejate pe care le traversează şi să distrugă ireversibil zona, este susţinut şi de un profesor clujean, de la catedra de Taxonomie şi Ecologie a Universităţii Babeş-Bolyai.
Contrastudiul urmăreşte să arate că tronsonul 3 al drumului naţional 66A, care măsoară 19 kilometri, ar urma să afecteaze ariile protejate pe care le traversează şi să distrugă ireversibil ultimul Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de climă temperată a Europei, în zona munţilor Retezat, Godeanu şi Ţarcu.
”Evaluarea impactului asupra biodiversităţii reprezintă ultimul pas necesar a fi făcut de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în procesul de luarea deciziei privind acordul de mediu pentru asfaltarea naturii care urmează să fie luată de Agenţia Naţională de Protecţia Mediului”, arată Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, una dintre ONG-urile care s-au implicat în proiect.
El spune că CNADNR a făcut, în zonă, un “studiu submediocru” în care mai multe specii au fost confundate cu altele şi că studiul nu este suficient de bine documentat. “Nu s-au observat specii de păsări răpitoare precum acvila de munte, şoimul călător şi bufniţe, dar nici lilieci. S-a găsit un singur loc pe unde ursul traversează traseul drumului, dar niciun râs şi niciun lup ori alte specii de mamifere mari. Nici broscuţele, şopârlele şi şerpii n-au fost atent monitorizate. Ruşinoasă este şi eroarea că guguştiucul ar fi pasăre migratoare”, arată Păun.
Profesorul clujean Ioan Ghira de la catedra de Taxonomie şi Ecologie a UBB, preşedinte al Societăţii Române de Herpetologie şi fost custode al Parcului Naţional Retezat arată că a identificat “cu uşurinţă” un număr de 34 de puncte unde patru specii de re