Am citit pe blogul lui Adrian Năstase postarea despre pedeapsa pe care i-o va administra fiului său, Mihnea, care studiază în străinătate şi şi-a desenat o zvastica pe mînă, la un party. Citez: „In consecinta, la intoarcerea in tara, in vacanta, Mihnea va merge la un stagiu de internship la Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania “Elie Wiesel”. E un loc in care poate participa la evenimente, poate citi, se poate informa despre cat de mare a fost tragedia prin care au trecut sute de mii de familii in urma Holocaustului.”

Dacă Năstase ar fi scris pe blog că fiul său a făcut o greşeală şi că îl va pedepsi pentru asta, mai înţelegeam, dar să spună că-l trimite „în consecinţă” la Institutul „Elie Wiesel” mi se pare o prostie şi o gafă. O prostie fiindcă el, ca părinte, se asigură astfel de resentimentele fiului său, anunţînd public cum are de gînd să-l pedepsească. O gafă, pentru că are de gînd să-l trimită drept pedeapsă la acest institut. Închipuiţi-vă discuţie între Năstase fiul şi ceilalţi stagiari: „Şi cu ce ocazie pe-aici?” „M-a pedepsit tata, că mi-am desenat o zvastică pe mînă.”

În mod normal cei de la Institut ar trebui să-l anunţe pe Adrian Năstase că nu sînt de acord să-i primească fiul în regim de pedeapsă, pentru că nu acesta e rostul institutului. Ceea ce s-ar fi cuvenit să priceapă fostul premier şi fostul ministru de Externe al României, Adrian Năstase, înainte de a-şi scrie postarea pe blog.

Am citit pe blogul lui Adrian Năstase postarea despre pedeapsa pe care i-o va administra fiului său, Mihnea, care studiază în străinătate şi şi-a desenat o zvastica pe mînă, la un party. Citez: „In consecinta, la intoarcerea in tara, in vacanta, Mihnea va merge la un stagiu de internship la Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania “Elie Wiesel”. E un loc in care poate participa la evenimente, poate citi,