Câţiva jurnalişti din Luxembourg au fost invitaţi de un ONG românesc să cunoască o parte din Transilvania. A fost un tur de forţă, în trei zile, pe un timp neprietenos. După circuitul cultural, s-au spus multe. Unele, printre dinţi, dar cu eleganţă, dar ceva ce nimeni nu a contestat şi probabil nu o va face niciodată este un lucru: mâncarea tradiţională salvează turismul românesc.
Dacă până acum nu erau gurmanzi, de-acum înainte probabil vor deveni, pentru că nimeni nu a rezistat în faţa ciorbelor ardeleneşti, a zacuştei cu sau fără ciuperci, a brânzei de burduf sau în coajă de brad, a caşului, caşcavalului afumat, a gemurilor de rabarbăr, de coacăze, udate cu pălincă şi vin. Şi-apoi, când stomacul e plin, şi perspectivele sunt mai frumoase.
Unii dintre ei au spus că s-ar mai întoarce în locurile vizitate, alţii n-ar mai încerca experienţa. Pentru orăşenii neobişnuiţi cu veritabila noastră viaţă la ţară, călătoria până-n fundu' curţii, la wc-ul din lemn al lui tanti Simioana, care şi-a tapetat cabina tronului cu zâmbetul lui Băse', poate că nu a fost cel mai fericit moment. Dar oamenii au văzut cu ochii lor cum ţăranii noştri se gospodăresc singuri şi îşi valorifică aşa cum pot produsele.
Aşadar, între 19 şi 21 mai, s-au dat lecţii de cunoaştere a culturii şi turismului românesc. Totul a pornit de la un program - "Itinerarii Culturale ale Consiliului Europei" - şi de la acordul bilateral care s-a semnat între Marele Ducat de Luxembourg şi România, program în cadrul căruia s-a inaugurat la Sibiu, la 19 mai a.c., primul centru de resurse al Institutului European pentru Itinerarii Culturale, pentru Europa de Sud-Est.
A fost ziua în care s-au strâns în capitala culturală a României (Sibiul) multe personalităţi: ministrul Culturii al Marelui Ducat de Luxembourg, primarul Sibiului, preşedintele Institutului European pentru It