În clasa a VIII-a şi-a făcut un apart radio din piese scoase din uz. Pasiunea lui dintotdeauana a fost electornica, însă strungăria l-a pândit mai bine de 20 de ani.

Gavril Florea este mezinul unei familii cu patru copii din Ciceu-Giurgeşti, care poartă în amintire o copilărie grea, dar frumoasă. Erau doi băieţi în acasă şi împreună cu tatăl său, de meserie tinichigiu, trebuiau să ţină gospodăria. Era un copil harnic şi ascultător, dar când putea să fure un pic din timpul de lucru o făcea ca să meşterească la aparatele electronice vechi şi stricate. De mic, a făcut o pasiune din asta. Aduna diferite aparte electronice sau piese care nu mai puteau fi folosite, la care apoi le dădea o întrebuinţare. În clasa a VIII-a şi-a făcut un apart radio cu căşti, din materiale vechi şi aruncate. Cu multă minuţiozitate şi perseverenţă a dat viaţă multor aparate care erau aruncate de alţii, pur şi simplu din pasiune. S-a dus la Şcoala Profesională din Beclean, că era mai aproape de casă, unde a învăţat cu totul altceva decât ceea ce-i plăcea, prelucrare prin aşchiere. În timp ce studia s-a apucat şi de muncă. „M-am angajat la Combinatul Industrial pentru Construcţii de Maşini din Beclean. Aşa era pe atunci, dacă făceai şcoală profesională, aveai o meserie pe care trebuia să o practici. Nu era problemă cu locul de muncă pe acea vreme", povesteşte Gavril. Aici a fost strungar trei ani, însă n-a uitat de pasiunea sa şi s-a apucat de seral la Bistriţa, la Liceul Industrial, nr.2, profil Electronică.

Depanarea a furat-o din manuale

S-a mutat la Bistriţa. Era şi elev şi angajat al unei cunoscute fabrici din municipiu, însă tot ca strungar. I-a fost greu, dar a reuşit să le împartă pe amândouă pentru că, în sfârşit, a reuşit să ajungă unde şi-a dorit, să se specializeze în electronică. Şi-a cumpărat manuale de specialitate şi a început să citească. În scurt timp a ajuns s