Potrivit Memorandumului suplimentar de Intelegere convenit cu FMI si UE, Romania s-a angajat sa reduca cu 25% salariile si sporurile, dar si celelalte plati de natura salariala pentru toti salariatii din sectorul public, incepand cu 1 iunie 2010. Suntem in 3 iunie si reducerile salariale nu au fost inca aplicate. Mai mult, o serie de institutii au trecut la cresteri artificiale ale salariilor, astfel ca viitoarele reduceri ale veniturilor sa nu ii afecteze. HotNews.ro a chestionat fosti demnitari, analisti economici si bancheri asupra efectelor acestor intarzieri.
Suntem in pericol ca urmatoarea transa de bani sa nu mai fie livrata Romaniei? Ce se va intampla intr-o asemenea situatie? Care sunt scenariile de risc? Raspunsurile sunt unanime. Daca transa nu vine la timp, Romania trebuie sa imprumute iar bani, dar de data aceasta de pe pietele internationale, la costuri mai mari.
Dobanzile mai mari se traduc printr-o datorie mai mare, prin rate mai mari si pe cale de consecinta, printr-o probabila crestere a fiscalitatii, ca sursa de acoperire a cheltuielilor cu serviciul datoriei. E ca si cum ti-ai refinanta un credit la dobanzi mai mari, cu cheltuieli mai mari, altfel spus.
Laurian Lungu, Macroanalitica: „Urmatoarea transa de la FMI ar putea fi intarziataLaurian Lungu
Foto: HotNews.ro
„Cred ca acest risc este unul real, urmatoarea transa de la FMI ar putea fi intarziata in eventualitatea in care masurile de reducere a deficitului bugetar nu sunt puse, concret, in practica. Efectul principal al acestui scenariu ar fi acela al inrautatirii perceptiei investitorilor vis-a-vis de Romania. In aceasta situatie prima de risc a Romaniei ar creste - si implicit ar creste si costul imprumuturilor necesare finantarii deficitului bugetar. Oricum, plata pensiilor si salariilor nu s-ar face din urmatoarele transe de le FMI.
Dincolo d
