Vestea că nu mai există vaccin antirabic în stocurile Spitalului Judeţean, anunţată de primarul Aurel Simionescu într-o conferinţă de presă, ar putea fi privită ca o replică decupată dintr-o comedie cu Birlic şi introdusă la montaj într-o peliculă horror în care se aud multe ţipete şi se vede sânge împrăştiat pe toţi pereţii.

Evident, ceea ce a transmis Simionescu este foarte grav. Evident că a avut dreptate când a spus: "este inadmisibil aşa ceva!". Nu putem face abstracţie, însă, de faptul că postura de primar al Brăilei îl face direct răspunzător de situaţia câinilor maidanezi de pe străzi. Or, în contextul în care avem pe domeniul public mii, chiar zeci de mii de patrupede posibil purtătoare ale virusului turbării, să vină primarul şi să tragă de urechi spitalul că nu mai are vaccin e ca şi cum le-ar spune medicilor: "Păi, ce facem, măi băieţi, noi vă asigurăm, zilnic, clienţi plini de muşcături, iar voi nu aveţi cu ce să-i serviţi... Nu se cade, ce Dumnezeu!".

Este adevărat că nu Aurel Simionescu a generat situaţia câinilor maidanezi pe străzile Brăilei. Aceasta există de ani de zile şi, ca orice boală netratată la timp, s-a cronicizat într-o manieră ce o face să pară astăzi nevindecabilă. Problema, în ceea ce-l priveşte pe primarul Simionescu, este că nu a reuşit să convingă, în cei doi ani de mandat, că are soluţii măcar pentru ameliorarea stării de fapt, dacă nu pentru rezolvarea ei completă. Nu se poate spune că nu se implică, împreună cu viceprimarul Doiniţa Ciocan. Din câte ştim, amândoi îl ţin din scurt pe concesionarul serviciului de ecarisaj, Vasile Horez şi amândoi au purtat discuţii cu reprezentanţii iubitorilor de animale. Pe stradă, însă, nu se văd rezultate: câinii nu sunt nicidecum mai puţini, ci se înmulţesc în permanenţă, mii de brăileni sunt muşcaţi anual, pericolul apariţiei rabiei la oameni este omniprezent. În atari co