„Cimitirul. Ce lucru macabru, nu-i aşa? Dar este locul în care sunt înmormântaţi părinţii, fraţii, copiii noştri! A, şi chiar noi, nemuritorii, vom fi înmormântaţi într-un cimitir. Este o nepăsare totală faţă de înaintaşii noştri! Angajaţii sunt plătiţi din banii noştri şi ce fac ei opt ore pe zi, în afara ciubucurilor, afacerilor cu morminte şi alte învârteli? Cu excepţia aleilor principale (betonate), unde nu pot creşte buruienile, şi a intrării principale, unde, la fel, este betonat, în rest este mizerie. Buruieni de doi metri înalţime, gunoaie printre morminte. E ruşinos! E păcat de Dumnezeu. Dacă nu ar fi oameni plătiţi pentru întreţinerea cimitirului am putea crede că nu se poate face nimic, dar sunt persoane plătite să facă acest lucru şi nu o fac“, spune un cititor în sesizarea trimisă pe adresa reporter@gds.ro.

Locul cu verdeaţă

„Nu îi văzurăţi pe oamenii ăia cu sape care fac curat pe la morminte?“, întreabă o femeie în vârstă. Se referă la oamenii care lucrează cu ziua în cimitirul Sineasca. Ei fac munca pe care ar trebui să o presteze muncitorii angajaţi de Primăria Craiova. Lor şi femeilor care se ocupă de tămâiat le dai douăzeci de lei şi îţi fac „boboc“ locul de veci. După cum este îngrijit, cimitirul are două feţe. Partea de la intrare cu aleile principale este, într-adevăr, curată, administratorul - RAADPFL-ul - îşi face simţită prezenţa pentru că iarba este tunsă printre morminte, gunoaiele adunate, florile-aranjate. Cu cât pătrunzi mai mult în interiorul cimitirului, care se întinde pe 27 de hectare, ai impresia că ai picat din Paradis în Purgatoriu. Este, ce-i drept, numit cimitirul un „loc luminat, loc cu verdeaţă“, dar la Sineasca parcă prea multă verdeaţă a năpădit partea din spate! Mormintele sunt acoperite de buruieni, printre ele iarba este înaltă de o jumătate de metru. Crucile albe scheletice abia se mai zăresc. Bălăr