Guvernul face o nouă încercare de desfiinţare a magazinelor duty-free, cea mai recentă tentativă eşuată datând din februarie 2010. Opoziţia comercianţilor este dură, deşi profiturile contabile sunt mici. De cinci ani, guvernele au tot iniţiat acte normative pentru eliminarea comerţului duty-free, motivând că acesta reprezintă un focar de „contrabandă, evaziune fiscală şi concurenţă neloială“. Totodată, „funcţionarea acestora nu are justifica
Guvernul face o nouă încercare de desfiinţare a magazinelor duty-free, cea mai recentă tentativă eşuată datând din februarie 2010. Opoziţia comercianţilor este dură, deşi profiturile contabile sunt mici.
De cinci ani, guvernele au tot iniţiat acte normative pentru eliminarea comerţului duty-free, motivând că acesta reprezintă un focar de „contrabandă, evaziune fiscală şi concurenţă neloială“. Totodată, „funcţionarea acestora nu are justificare economică întrucât unele societăţi comerciale declară pierderi contabile (între 7 şi 82 miliarde lei vechi)“, mai precizează Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). În ciuda acestor rezultate, comerţul duty-free rămâne o afacere râvnită. În prezent, 15 societăţi au 54 de magazine autorizate să funcţioneze atât în punctele de frontieră de stat cu Ucraina, Moldova şi Serbia, cât şi la Bucureşti. Marea majoritate a acestora se află la frontierele cu state în care preţurile ţigaretelor sunt de trei-patru ori mai mici decât în România şi, implicit, marfa nu ar avea cum să fie atractivă pentru cei care călătoresc în aceste ţări. Totuşi, vânzările sunt însemnate, cifra de afaceri cumulată a societăţilor din domeniu atingând 130 de milioane de euro în 2008.
O explicaţie a înfloririi afacerilor de tip duty-free se găseşte în datele ANAF, care arată că 40% din confiscările de ţigarete au ca sursă magazinele duty-free şi că 93% din bonurile fiscale de cumpărare de ţ
