Nu ştiu cine este acest domn Bookfest, dar am băgat de seamă că, de la o vreme, an de an vine peste noi ca o furtună, ca o molimă, ca o iubire tîrzie, ca orice vreţi, şi noi nu facem altceva decît să ne aruncăm cu capul înainte, să ne lăsăm duşi de val şi să gustăm pînă la ultima picătură zeama, şi oasele, şi carnea... Pentru mine, puţine lucruri, puţine întîmplări au atîta farmec precum tîrgurile de carte (şi mă refer la tîrgurile de carte aşa cum sînt ele la noi, adică un fel de malluri de cărţi, şi nu tîrguri de copyrighturi, cum sînt pe la alţii). Sînt zilele febrile de dinainte, în care caut pe net, pe site-urile editurilor, pe blogurile cititorilor, pe site-ul tîrgului, pentru a afla ce cărţi noi vor fi prezentate, ca şi programul lansărilor. Apoi îmi fac liste. Lista generală, lista F&SF, lista cu evenimentele la care vreau să ajung (aici se îmbină titluri cu autori şi cu invitaţi pentru care vreau să fiu de faţă). O altă listă conţine cărţile pe care mi le doresc. Febrile am zis? Da, că de febră e vorba, evident, cîtă vreme nu mă întreb unde le mai pun şi pe astea sau cînd o să le mai citesc şi pe ele. Cumpăratul cărţilor e boală veche, şi cine s-a îmbolnăvit nu se mai vindecă, asta nu trece nici cu ceaiuri, nici cu hapuri, nici chirurgical. Îmi amintesc că veneam la tîrgurile de carte cînd locuiam în Iaşi, îmi amintesc că veneam cînd locuiam la Braşov. Acum stau în Bucureşti şi nu pot să nu mă gîndesc cum s-au aranjat lucrurile de m-am tras din ce în ce mai aproape... Poate că purtăm unele lucruri în noi fără să ştim, poate că avem unele gînduri în noi fără să le conştientizăm şi apoi vine un moment în care se întîmplă ceva şi totul începe să se lege, totul începe să se explice, deşi niciodată nu ţi-a trecut prin cap acea explicaţie... Aşa o fi. Pentru ce, pentru cine merge lumea la tîrg? Întotdeauna se vor găsi nişte cărţi care să merite deplasarea.