Câteva familii de clujeni militează pentru deblocarea adopţiilor internaţionale, care, în opinia lor ar ajuta copiii cu handicap şi pe cei romi. În judeţul Cluj, în acest moment sunt 460 de copii instituţionalizaţi, care locuiesc în centre de plasament, în apartamente sau case de tip familial.

În 2008, 13 familii de clujeni au pus bazele unei asociaţii care a reuşit în instanţă modificarea Legii adopţiilor din România, astfel încât identitatea celor care vor să adopte să fie protejată până la finalizarea procesului.

Acum, clujenii militează pentru deblocarea adopţiilor internaţionale. Una dintre familiile fondatoare ale Asociaţiei Proadopţia este formată din Ana şi Aaron Staford, dar şi din Emma Estera, acum în vârstă de trei ani, adoptată de cei doi în 2009. Mama este de cetăţenie română, însă tatăl este american. „În certificatul fetiţei noastre, în dreptul numelui tatălui nu scrie nimic”, spune Ana despre cazul lor particular. Motivul este legat tocmai adopţiile internaţionale blocate în România. Ca să poată obţine şi paternitatea, americanul ar trebui să nu lipsească mai mult de 10 luni din România, pe o perioadă de cinci ani, ca să poată obţine rezidenţa permanentă aici. „S-a întâmplat că ni s-a îmbolnăvit fetiţă şi am dus-o în SUA, pentru tratament, unde am stat şase luni. Nu avem nicio şansă în aceste condiţii. Este imposibil pentru noi să aşteptăm atât”, spune Ana Staford. Ea, împreună cu alţi părinţi militează pentru delocarea adopţiilor internaţionale. „Străinii înfiază copii cu nevoi speciale, dar şi copii romi sau copii deja mari. Şi fetiţa noastră este de etnie romă şi e cel mai frumos copil din lume. În alte ţări au mai puţine prejudecăţi şi mai multe posibilităţi materiale ca să îi ajute pe aceşti copii”, este de părere clujeanca. „Eu nu cred că acuzele de trafic de organem pe care s-au bazat blocarea adopţiilor sunt adevarate. S-a dov