RL: Domnule Tăriceanu, Guvernul a hotărât să îşi asume răspunderea asupra unor măsuri foarte controversate, convenite deja cu FMI. PSD şi PNL au anunţat o moţiune de cenzură, primul pas spre căderea Guvernului. Credeţi aşadar că ne putem lipsi de acordul cu FMI?

CPT: După cum ştiţi, nu sunt un mare admirator al FMI care vine de multe ori cu soluţii aplicate în ţările lumii a treia. România n-are de ce să considere ca are nevoie de asistenţa FMI. Sigur că după un an şi cinci luni de guvernare PDL situaţia economică este de-a dreptul tragică şi probabil că, fără ajutorul FMI, România nu ar avea suficientă credibilitate ca să se prezinte ca o ţară capabilă să se autoguverneze. Uitaţi-vă că Grecia, unde situaţia economică este mult mai grea decât în România, nu a făcut apel în primul rând la FMI, ci la Uniunea Europeană. Iar pe mine atitudinea pe care o adoptă România nu mă lasă indiferent. Actualul Guvern a preferat această soluţie pentru simplul fapt că doreau să dea românilor imaginea unui ţap ispăşitor. Dar FMI nu are decât o singură cerinţă, aceea de a vedea în România un set de politici spre echilibrarea cheltuielilor. Este la latitudinea autorităţilor române ce tip de măsuri iau.

RL: Deci e nevoie ca scrisoarea către FMI să fie trimisă la vreme, la începutul lui iunie?

CPT: Este nevoie pentru că Guvernul a intrat pe drumul acesta, dar ce este scrisoarea în fond? Este un angajament al României că-şi redresează prin anumite măsuri situaţia bugetară. Problema nu este însă de calendar. Problema este ce conţine scrisoarea. Aici este problema cheie. Eu şi colegii mei din PNL considerăm că alegerea este fundamental greşită.

RL: Preşedintele Băsescu şi PDL insistă că au ales calea cea mai bună, că au evitat creşterea cotei unice, respectiv a TVA, ceea ce ar fi fost catastrofal.

CPT: Eu nu împărtăşesc acest punct de vedere. Guvernul alege solu