DEZBATERE EVZ: În ultimii ani, reacţia de respingere a vălului islamic s-a răspândit în tot mai multe state din Europa Occidentală. Sursa: REUTERS
Astfel, autorităţile au început să interzică purtarea vălului în diferite contexte: la nivel local, naţional, în clădirile guvernamentale sau în instituţiile de învăţământ.
La modul general, eşarfa pe care femeile musulmane o poartă pentru a-şi acoperi părul se numeşte hijab („a acoperi” în arabă). Însă varietatea tipurilor de văluri este foarte mare.
De cele mai multe ori, legislaţia europeană a fost îndreptată împotriva vălului islamic ce acoperă faţa femeilor total sau parţial: burqa (se poartă în Afghanistan, Pakistan), niqab (e comună în Arabia Saudită, Yemen, Bahrain, Kuwait, Qatar, Oman, Emiratele Arabe Unite, Pakistan), boushiya (zona Golfului Persic), abaya (îmbrăcămintea naţională din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite).
Unele state, precum Franţa, au interzis orice tip de văl în instituţiile de învăţământ.
Interzicerea vălului, "o expresie a temerilor de după 11 septembrie"
Cristian Pîrvulescu, preşedintele asociaţiei Pro Democraţia, spune că apariţia legislaţiei care interzice vălul în statele vestice este „o reacţie la neintegrarea” minorităţii musulmane în societăţile respective.
„Este şi o expresie a temerilor pe care islamul, după atentatele din 11 septembrie 2001, o provoacă în aceste ţări”, completează el.
Însă politologul arată că legile în cauză sunt legate şi de dinamica politică din statele occidentale: „În Belgia legea a fost votată în plină criză politică. (...) Este o temă securitară şi tocmai de aceea este atât de promovată pentru că o parte a populaţiei, mai ales în contextul crizei economice, are tendinţa de a învinovăţi minoritatea”.
Opiniile pro sau contra sunt numeroase, atât în interiorul comunităţilor musulman
