In 1810, in lucrarea Teoria culorilor, Goethe afirma ca "prin amestecarea luminosului cu intunericul se nasc culorile”. Exact doua secole mai tarziu, pe 3 iunie, la Sala Polivalenta din Capitala, Jean Michel Jarre avea sa demonstreze ca acestei "retete" ii lipsea un ingredient magic: muzica.
Desi Jean Michel creeaza de aproape patru decenii, muzica sa aparent vetusta este in continuare muzica viitorului, mai ales in combinatia sunet-lumina-laser, acea muzica ce ar fi probabil ascultata si de extraterestri. Nu intamplator spunea Arthur C. Clarke, scriitor de literatura science-fiction si prieten al francezului: "Am ascultat obsesiv toate albumele lui Jean Michel Jarre, pana cand am ajuns sa stiu fiecare nota pe de rost. Muzica sa m-a acompaniat cand am scris 2010: Odyssey Two. Concertele sale sunt intotdeauna o celebrare a tot ce este miraculos."
O celebrare a miraculosului a avut loc si joi seara, in Bucuresti, cand Jean Michel a fost mult mai mult decat "omul de la butoane". Si-a facut o intrare in scena cum probabil nu a mai existat la Sala Polivalenta, aparand dintr-un colt al salii, coborand printre oameni, ocupandu-si in cele din urma locul in spatele aparaturilor sale sofisticate.
Foarte expansiv, jovial, cautand in dese randuri contactul vizual cu oamenii, zambind, trimitand "bezele", Jean Michel Jarre a aratat, vreme de doua ore, ca un copil hiperactiv. Entertainer adevarat, a vorbit in trei limbi (romana, franceza si engleza), a utilizat instrumente dintre cele mai bizare (precum celebrul teremin, unul dintre primele sintetizatoare electronice, folosit pentru coloana sonora a celebrului The Day the Earth Stood Still din 1951) si a intrerupt pe alocuri fascinatia spectatorilor, indemnand la aplauze. A fost ajutat de un show multimedia hipnotizant, insotit de lumini si lasere demne de orice film SF.
"Vive le Buchar
