Siminocul este o plantă medicinală minunată pentru îngrijirea pielii şi pentru tratamentul retenţiei de apă.

Siminocul (Helichrysum arenarium) este cunoscut în popor sub diferite denumiri: cireşar, flori de paie, iarbă flocoasă, imortele, mărgică, ochişori sau siminic, fiind doar câteva. Partea aeriană a plantei, cu tot cu flori, bogată în flavonoide, se foloseşte sub formă de infuzie la tratamentul reumatismului, cistitelor, lumbago, afecţiuni ale pielii. Înfloreşte pe toată perioada verii şi poate fi găsită în locuri nisipoase, uscate, din apropierea pădurilor de stejar. Planta măsoară 15-30 de centimetri, iar florile sunt galbene şi îşi păstrează culoarea chiar şi atunci când sunt uscate (de aici şi denumirea de imortele). Se recoltează din iunie până în septembrie cu flori cu tot şi se foloseşte proaspătă sau uscată în medicina naturistă.

Recomandări terapeutice

În medicina populară se foloseau florile fierte în rachiu pentru administrare internă pentru stimularea secreţiei gastrice, pentru combaterea paraziţilor intestinali, şi în diferite boli, cum ar fi gălbinare, gută sau reumatism. În realitate, planta este slab coleretică şi antispastică (prin flavonoide), stimulează secreţiile gastrice şi pancreatice (principii amare). Are, de asemenea, proprietăţi antibacteriene. Se foloseşte pentru tratamentul dispepsiilor, colecistitelor cronice, disconfortului gastric şi afecţiunilor biliare de tip convulsiv. În particular, se obţin rezultate bune în tratamentul hepatitelor, colecistitelor. Infuzia de siminoc scade greaţa, senzaţia de durere în zona ficatului, flatulenţa, înlătură coloraţia galbenă a pielii şi ajută la recăpătarea dimensiunilor ficatului mărit.

Siminocul creşte aciditatea stomacului şi „provizia“ de suc pancreatic. Este, de asemenea, un bun diuretic, acţionând la nivelul aparatului urinar (tratează retenţia de apă