La mijlocul secolului al XIX-lea, intr-un oras din nordul Kurdistanului irakian, seicul Abdul Karim a primit de la invatatorul ordinului islamic Sufi porunca sa se retraga in munti.
Dervisul s-a supus si, vreme de doi ani, n-a mai dat semn de viata. Familia l-a considerat mort. In sfarsit, intr-o noapte, Karim i-a aparut fratelui sau in vis si i-a aratat locul unde se retrasese. A doua zi, familia a plecat in munti, l-a intalnit pe Karim in locul aratat si l-a putut aduce acasa, teafar si sanatos. Karim isi petrecuse cei doi ani de retragere intr-o perfecta comuniune cu Dumnezeu, prilej pentru o meditatie profunda, prin care i s-a incredintat un Casnazan - "secret pe care nimeni nu-l cunoaste".
De la aceasta data, ordinul Sufi, caruia ii apartinea Karim, s-a numit Tariqa Casnazaniyyah, care inseamna "calea pe care nimeni n-o cunoaste".
Pe varful muntelui, in legatura cu Dumnezeu
Incepand din secolul al VII-lea dupa Chr., membrii ordinului sufit mostenesc o traditie mistica, in sanul religiei islamice. In zilele noastre, exista circa 150 de diferite ordine Sufi care, dincolo de o stapanire perfecta a preceptelor Coranului, revendica si mostenirea unor secrete divine transmise direct de profesorul Mahomet invatatorilor (seici) ce s-au succedat in fruntea unor generatii sufi.
Simbolul sufismului este trandafirul, o floare a carei frumusete si gingasie infloreste la capatul unei tulpini acoperite de spini, imagine sugestiva pentru dificultatile caii mistice care duce la harul divin. "Daca Dumnezeu te-a lovit cu un rau, doar El te poate scapa de acesta". Acest verset din Coran ingaduie, dupa sufiti, sa se explice originea puterilor lor: insotind piosenia cu supunerea fata de Allah, ei pot infaptui miracole ce intra, de obicei, numai sub puterea divina. Chiar si recitarea Coranului este o sursa de performante fizice: sufitii cuno
