Procesele intentate mai multor înalţi ofiţeri turci, acuzaţi de comploturi împotriva guvernului de la Ankara (de orientare islamistă), indică o erodare a tradiţionalului statut inatacabil al armatei, vechea gardă a laicităţii statului turc. Invers, noii puternici ai zilei sunt acuzaţi de mediile laiciste că ar fi impregnaţi de o ideologie conservator-otomanistă. - Articol din FP România nr. 15 (martie/ aprilie 2010) Campania juridico-politică împotriva unor personalități din armată, universitate sau societatea civilă turcă duce spre un subiect de fond strâns legat cu acest prezent: mişcarea Gülen, islamul modern (după alţii, ultraconservator) pe care aceasta îl promovează, şi legăturile dintre Fethullah Gülen şi importanţi lideri turci, din politică şi afaceri, poliţie sau serviciile de informaţie. Fethullah Gülen conduce una dintre cele mai importante şi de amploare mişcări de reformare socială şi morală din spaţiul turc şi turcofon, propunând un model bazat pe convieţuirea normelor morale derivate din islam cu valori ale modernităţii precum democraţia, toleranţa religioasă, drepturile minorităţilor etc. Situându-se într-o continuitate ideatică cu marele reformator religios Saïd Nursî, mentorul său spiritual, Fethullah Gülen a reuşit să dezvolte o reţea educativă semnificativă atât în Turcia, cât şi în spaţiul turcofon din Asia Centrală sau în Balcani – inclusiv în România. Mișcarea Gülen deține peste 800 de școli, care spun că pregătesc generaţii întregi de tineri în spiritul unui islam moderat şi democratic. Mişcarea lui Fethullah Gülen este o cemaat, corespondentul în turcă al termenului arab ğamā‘at (adunare, organizaţie), pe care-l regăsim în denumirea unor organizaţii de tipul Fraţilor Musulmani – care, la rândul său, a dezvoltat, la începuturile sale, un sistem educativ paralel cu cel oficial, cu ajutorul căruia a format o generaţie de intelectuali în spiri