O nouă călătorie în China este nu numai prilejul de a-ţi da seama de stări de lucruri care ţi-au scăpat anterior (fusesem în China, la invitaţia ministrului de resort, în 1998, apoi, la invitaţia unor instituţii chineze, în 2008 şi în 2009), ci şi ocazia de a sesiza o altă Chină.
O Chină care seschimbă cu o rapiditate uimitoare şi schimbă de acum, odată cu ea, sub aspectenumeroase, lumea întreagă. Este de consemnat cu luciditate împrejurarea că ceeace se petrece astăzi în China nu este semnificativ doar pentru chinezi, cipentru omenirea întreagă. Mişcări din societatea chineză – de pildă, paritateayuan-dolar ori euro sau reducerea şomajului – afectează direct relaţiileeconomice mondiale. Iar exemplificările din economie, politică şi cultură potfi numeroase. Schimbarea neobişnuitde rapidă a Chinei poate fi sesizată nu doar în indicatorii macroeconomici(care sunt, graţie statisticilor internaţionale, la îndemâna oricui), ci şiempiric, văzând oraşele şi provincia chineze. La Beijing, bunăoară, copleşeşte,deja, diversitatea arhitecturală. Ştim că Berlinul a avut, în Europa,iniţiativa reconstrucţiei urbanistice pe bază de concursuri internaţionale şiconform unei noi filosofii (orientată spre persoană şi acord democratic), încâtoferă astăzi cel mai interesant peisaj arhitectural modern de pe continentuleuropean. Variat, inovativ, Beijingul urmează aceeaşi rută, pe o suprafaţăincomparabil mai mare (să nu uităm că în capitala Chinei trăiesc în jur de 20de milioane de concitadini). Chiar dacă unele clădiri amintesc de “creionuldin Frankfurt am Main” sau de construcţii newyorkeze, cea mai mare parte dintrenoile clădiri şi bulevarde sunt fructul unor concepţii originale (hotelul SevenStars sau stadionul Bird’s Nest, de exemplu). Beijingul, oraş parcă fărămargini sesizabile, este rezultatul unui uriaş şantier aflat în mişcareneepuizabilă, plină de forţă, de apetit construc