Ani la rând, s-a spus că agricultura va susţine creşterea economică a României. Lipsa investiţiilor, fărâmiţarea terenurilor şi meteodependenţa îi ţin departe pe agricultorii români chiar şi de visul de a face agricultură performantă. Sursa: Razvan Valcaneantu
Statisticile arată că aproape jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural şi că mai mult de o treime este ocupată în agricultură. Însă, spune analistul economic Ilie Şerbănescu, statisticile nu sunt corecte, deoarece nu ţin cont şi de cele trei milioane de persoane plecate la muncă în străinătate. Dacă nu se ştie în ce domenii activează, aceşti români sunt, de regulă, trecuţi în categoria agricultură.
Dacă ponderea agriculturii în PIB, precum şi gradul de ocupare al populaţiei în acest sector al economiei ar fi mai reduse, România ar fi putut trece mai uşor prin criză, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), şi Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR). Aceasta, cu condiţia ca agricultura să fie performantă. Fermierii însă spun că vor ajunge la sapă de lemn, dacă statul nu va găsi mecanisme pentru a-i sprijini.
Tunuri imobiliare
Cei care au mai rămas să lucreze pământul sunt, într-o proporţie covârşitoare bătrâni. Mulţi dintre cei mai tineri care fie au rămas la sat, fie s-au întors la lucrul pământului după ce şi-au pierdut locul de muncă de la oraş ară cu plugul tras de o vacă.
În acelaşi timp, concurenţii din Turcia, Ungaria sau Polonia, ţări din care România importă produse agroalimentare, folosesc utilaje pe care agricultorii români nu le văd decât la televizor, spune Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR). El identifică trei mari probleme ale agriculturii româneşti:
