Într-o ţară cu o infrastructură nu foarte modernă, un ghid priceput şi cu bune cunoştinţe de specialitate poate salva un program turistic precar.
Categoriile de ghizi din care poate fi aleasă cea care se potriveşte cu apetenţele fiecăruia sunt: incoming, outgoing, de sejur sau specializaţi. Tiberiu Munteanu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Ghizilor din România (ANGR), precizează că titulatura de incoming se referă la ghizii care se ocupă de turiştii străini în România, outgoing la turiştii români din străinătate, iar cei de sejur îşi desfăşoară activitatea în staţiunile de odihnă, pe când cei specializaţi pot fi montani, de Deltă sau în sectorul cultural, în muzee.
Cererea de ghizi este mai mare pe perioada verii datorită climei României, care este mai permisivă pentru drumeţii, trasee culturale etc. „Ghizii, cu excepţia monitorilor de schi, la care activitatea se desfăşoară mai mult iarna, sunt căutaţi mai mult între sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii octombrie", explică Munteanu, care specifică faptul că sunt preferaţi ghizii care au primit feedback pozitiv din partea turiştilor sau care au legături cu agenţii cu care colaborează frecvent şi cărora le-au câştigat încrederea. Pe lângă asta, Felicia Enache, preşedinta Asociaţiei Ghizilor Montani din România (AGMR), spune că sunt căutaţi specialiştii cu o solidă experienţă.
Atestat special
Accesul la profesia de ghid turistic este reglementat prin HG nr. 631/2003, care aminteşte că este necesar un atestat eliberat de Mi- nisterul Turismului în baza certificatului de calificare obţinut în urma absolvirii unui curs de calificare la Centrul Naţional de Învăţământ Turistic sau alte instituţii autorizate din România. Un astfel de curs de agent de turism-ghid se desfăşoară pe perioada a opt luni, iar costul calificării, care la anumite centre conţine şi sp
