Daca in Sfintul Atanasie 13 ar fi stat vreun tircovnic sau vreun om politic din stricta noastra contemporaneitate, doctorul Burlea ar fi fost, cu siguranta, mai putin indraznet. Doctorul Burlea a pus jos casa Culienilor. Din dosul copertinei in care si-a invaluit cu gelozie proprietatea, abia daca mai poti vedea fundatia edificiului. Pricepe domnul doctor sacrilegiul? Nu prea cred. Stie el oare cine a fost Ioan Petru Culianu? Greu de spus. A auzit el de Papa Culianu, fostul rector al Universitatii din Iasi si unul dintre fondatorii Institutelor Unite din strada Muzelor (fostul liceu Oltea Doamna)? Imposibil de aflat. Stie cine a fost profesorul Petru Bogdan? As... Prinzind ceva cheag, ca director al Spitalului de copii, unde nu a miscat nimic, si rivnitor la o functie politica, pe care nu a obtinut-o, din norocire pentru ieseni, doctorul Burlea si-a cumparat un petec de pamint in strada Sfintul Atanasie 13. E greu de presupus ca numitul domn, in afara actului de intrare in posesie (pentru care a depus oarece eforturi), a realizat adevarul - neimportant, altminteri - ca va stapini nu doar o bucata din tarina Iasilor, dar va deveni proprietar si pe o parte din trecutul lui. Sigur, unii poporeni ancorati intr-un "acum" obsedant nutresc convingerea ca Iasii au doar prezent si viitor, nu si trecut. Nu impartasesc opinia. Iasii nu au viitor si, daca ne gindim la perspicacitatea, priceperea si harnicia edililor nostri, nici prezent. De altfel, prezentul arata ca turnurile profund inestetice din Sfintul Lazar (pe locul fostului strand). In consecinta acestei pareri dubioase (ca Iasii au doar prezent!), cioclii au inceput sa ingroape, cu lipsa de indurare a medicului care-ti suiera in urechi un diagnostic fatal, cam tot ceea ce a ramas din orasul de altadata. Casa lui Amédée Weitzecker, din Lozonski, unde a fost pension de domnisoare? Jos cu ea! Hanul Armanu, din Stefan cel M