Olandezii sunt chemaţi miercuri, 9 iunie, la urne, pentru alegeri legislative anticipate, sondajele anunţând orientarea populaţiei către liberalii conduşi de Mark Rutte.

Partidul popular pentru libertate şi democraţie ar putea câştiga 36 de mandate din totalul de 150 din Parlament, potrivit unui sondaj dat publicităţii săptămâna trecută, potrivit sondajelor. Creştin-democraţii ar putea obţine 23 de mandate, faţă de 41 în urmă cu trei ani, iar Partidul Laburist al lui Job Cohen 30, faţă de 33 deţinute în prezent.

Liderul Partidului popular pentru libertate şi democraţie este în favoarea politicilor economice liberale şi vrea reduceri de impozite. El pledează pentru reducerea cheltuielilor cu 20 de miliarde de euro până în 2015, pentru a face faţă celui mai mare deficit bugetar din ultimii 15 ani. În plus, el vrea să impună restricţii în ceea ce priveşte imigraţia.

După criza elenă, campania s-a concentrat pe viitorul economiei, a explicat Kees Aarts, profesor de ştiinţe politice.

Partiul liberal are o poziţie puternică în ceea ce priveşte reducerile bugetare şi imigraţia, ceea ce atrage alegători ai creştin-democraţilor şi Partidului Libertăţii, care sunt dezamăgiţi de Balkenende, dar nu au încredere nici în programul economic al formaţiunii lui Wilders.

Formarea guvernului va fi mai dificilă ca oricând, a spus Aarts într-un interviu.

Potrivit sondajelor, 10 partide vor intra în noul Parlament.

Principalii candidaţi:

Mark Rutte - Liderul Partidului popular pentru libertate şi democraţie este în favoarea politicilor economice liberale şi vrea reduceri de impozite. Rutte, în vârstă de 43 de ani, conduce detaşat în sondaje şi are cele mai mari şanse de a deveni următorul premier.

Absolvent de Istorie, Rutte a avertizat, la începutul lui 2008, cu privire la criza financiară, însă nu a fost luat în serios până la prăbuşi