Toţi miniştrii care au condus Agricultura în ultimii 20 de ani au anunţat, în zadar, că vor reface sistemele de irigaţii şi că vor lupta împotriva secetei. Acum intră în scenă „strategia“ ministrului Dumitru. Dacă până în anii '90 în România erau irigate 3,3 milioane de hectare de terenuri agricole, acum fermierii se roagă la Dumnezeu să plouă ca să aibă ce treiera la toamnă.

Mihail Dumitru, ultimul sosit la cârma Agriculturii, lucrează de zor la o strategie de refacere completă a irigaţiilor. Pentru asta a fost plecat şi în Spania, ca să înveţe de la fermierii de acolo cum se irigă modern. Întors acasă, a anunţat că întocmeşte noul plan, dar care va fi gata la toamnă, iar irigaţiile nu se vor face oricum, ci „gravitaţional".

„Irigaţiile se vor face gravitaţional. Vom construi nişte baraje în amonte şi vom iriga cu apă de la munte, nu vom mai sui apa din Dunăre la deal", ne-a explicat Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Rădulescu este conştient însă că actuala conducere nu va pune şi în practică lucrurile pe care le anunţă. „Vrem să facem o strategie până în anul 2020. Probabil că noi o vom concepe dar nu vom mai apuca să o punem în practică. Sperăm să o continue alţii", a explicat oficialul.

Idei vechi

Pe de altă parte, fermierii spun că ideea de „irigaţie gravitaţională" nu este o noutate şi este veche de 25 de ani. „Ideea este din anii 1987-1988, când s-a început construirea Canalului Dunăre-Siret, dar a fost abandonată pentru că nu era foarte eficientă", afirmă Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă.

Pe de altă parte, marii prpducători agricoli râd amar de ideile guvernanţilor. „Ei nu sunt în stare să facă un drum şi visează lacuri la munte! Mai întâi trebuie să aibă şi ce să irige, deoarece tot mai multe terenuri sunt lăsate pârloagă şi sunt foarte fărâmiţate