- Cultural - nr. 566 / 8 Iunie, 2010 Am recitit recent o carte exceptionala, care marturisesc ca si atunci, cand am citit-o prima data, dar si acum, la a doua lectura, mi-a oferit o perspectiva cu totul aparte asupra intelegerii unor evenimente istorice. "Acesti bolnavi care ne guverneaza", volumul lui Pierre Accoce si al lui Pierre Rentchwick, tradus in Romania in 1993 si aparut in librarii prin bunele oficii ale Editurii Tribuna din Craiova, este o carte bazata pe studiul actelor medicale - devenite publice - ale unor conducatori de state. Potrivit autorilor, putem astfel sa ne explicam in buna parte anumite decizii ale respectivilor, plecand de la boala (sau bolile) ilustrilor demnitari, dar mai ales de la consecintele acestor boli. Dincolo de bucuria si, de ce nu, luxul lecturii, am redescoperit un Roosevelt macinat de boala Alvarez, numita si "isterie senila", ale carui momente de luciditate - mai ales in ultimii ani de viata - alternau cu cele de apatie totala fata de obligatiile functiei. Un alt presedinte american, exceptionalul Wodrow Wilson, cel care la sfarsitul Primului Razboi Mondial enuntase principiul dreptului la autodeterminare nationala, suferea de depresie severa ce devenise cronica, fapt ce-l facea deseori sa izbucneasca in plans. Daca Kennedy, ajuns presedinte la 43 de ani, facea fata cu greu bolii de coloana de care suferea, tratandu-se permanent cu cortizon, iar uneori, in secret, recurgand si la injectii cu amfetamina pentru a-si "ridica moralul", in schimb, Lyndon Johnson avea un comportament cel putin bizar, putand fi cu usurinta catalogat drept exhibitionist, pentru ca-si primea uneori vizitatorii gol pusca, in timp ce facea baie in piscina sau, alteori, stand pe WC. Comportamentul lui Adolf Hitler, cel care trecea deseori de la furie la dispret, apoi la exaltare vizionara, sau cel al lui Benito Mussolini, care avea si el un comportament i