Sabin Cioica s-a îndrăgostit de cultura şi cântecul popular din fragedă pruncie şi a transformat în timp această mare pasiune într-o lucrare de etnografie şi folclor despre Ţara Moţilor.

Data naşterii: 25 martie 1941, comuna Lupşa, judeţul Alba

Educaţie: Facultatea de istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii "Babes Bolyai" Cluj Napoca

Starea civilă: căsătorit, o fată, doi nepoţi

„Am avut fericirea să mă nasc într-o familie de oameni gospodari din Munţii Apuseni. La noi, cât era vara de lungă, se muncea din greu, de la revărsatul zilei şi până la amurg. Se simţea pe atunci, am simţit-o şi eu încă din copilărie, satisfacţia muncii“, afirmă profesorul de istorie.

Cântecul cununii de grâu

Cu ocazia muncilor agricole, în special la seceriş, se organizau clăcile, de care îşi aduce aminte cu mare plăcere. Părinţii săi, care erau înstăriţi - aveau moară de apă, vier, taur, car cu boi, cal şi pământ mult, făceau anual două clăci. Sabin Cioica avea 4 ani când, la o astfel de clacă, a auzit pentru prima dată „Cântecul cununii de grâu“.

„Eram cu mama acasă într-o zi frumoasă de sfârşit de august. Mama făcea multă mâncare şi tata tăiase cu o zi înainte un berbec. Aşteptau secerătorii. Pe înserat, de pe un deal (unde eu pe-atunci credeam că se uneşte cerul cu pământul şi, dacă mă duc acolo, ating cerul cu palmele), au venit secerătorii cântând - «Frunză verde de alună, adă apă la cunună./Cine nu udă cununa, să n-ajungă săptămâna./Săptămâna Paştilor, Vinerea Rusaliilor». Și acum simt emoţia trăită atunci când ascultam cântând un cor de 50-60 de ţărani, îmbrăcaţi tradiţional de şezătoare, acest frumos cântec. Răsuna muntele“, povesteşte moţul.

Din acel moment, cultura populară, tradiţia, obiceiurile din „Ţara Moţilor“ au reprezentat pentru Sabin Cioica un izvor nesecătuit de cunoaştere. A cules sistematic folclor, o