Daca la americani, Bursa este o icoana unde toata lumea se inchina, in Romania a fost bastardul pietei financiare. Guvernul si politicienii nu au iubit Bursa, cu toate ca au facut bani aici si nu au vandut marile companii catre public, iar antreprenorii locali, cu putine exceptii, nu au vazut niciun avantaj sa-si listeze afacerile, pentru ca ar fi trebuit sa-si dezvaluie ce au in catastife. Exceptiile se numesc Banca Transilvania, Impact, Flamingo sau Rompetrol Rafinare (care acum se retrage).
Am fost un ziarist norocos, pentru ca acum 15 ani asistam si consemnam, in calitate de reporter la agentia Mediafax, facerea Bursei. Un adevarat spectacol de vise, sperante de imbogatire peste noapte, pasiuni, intrigi, tradari, ore/zile si ani de discutii si lupte pentru a aduce Bursa in prim-plan si a face bani din si cu ea. Primul consiliu de administratie a avut o componenta in care se lupta un grup de la Cluj, strans in jurul bancii Dacia Felix (va mai aduceti aminte) si un grup din Capitala cu ramificatii in jurul lui George Constantin Paunescu, cel mai puternic om de afaceri acum 15 ani. Acum nu mai sunt. Daca brokerii s-au luptat intre ei, numai ei stiu pentru ce, conducerea de zi cu zi i-a revenit lui Stere Farmache (asa ca istorie, primul director general trebuia sa fie cel care a administrat redeschiderea - Costin Donoaica, director in BNR, institutia care a dat banii si sediul, dar a fost tradat la votul democratic al brokerilor) care a ferit institutia de scandaluri si a asigurat functionarea fara probleme, care trebuie sa fie principala calitate. La ora 10.00 in fiecare zi lucratoare trebuie sa sune clopotelul, iar investitorii sa poata sa cumpere sau sa vanda titluri fara niciun fel de probleme la pretul afisat.
Pana la urma ce e Bursa si la ce foloseste ea? Este cea mai democratica si libera forma de a castiga sau a pierde bani impreuna cu un antre