Doar 38 de posturi sunt scoase la concursul de titularizare anul acesta, inspectorii motivând - în principiu - recesiunea economică şi demografică. ISJ nu-şi asumă riscuri inutile şi preferă să angajeze pe termen scurt suplinitori, decât să desfacă ulterior contracte de muncă de 4 ani. Aşa se explică numărul mare de contracte „scurte” - 750 de posturi de suplinire, cu aproape 200 mai multe decât anul trecut

Dacă anul trecut la Braşov erau scoase la concurs 350 de posturi titularizabile în învăţământ, absolvenţii de studii superioare care visau la un post se văd nevoiţi să se bată acum pentru unul din cele 38 de titularizări. Cei care ştiu că nu au şanse, pot opta pentru unul din cele peste 750 de posturi de suplinitori - cu aproape 200 mai multe decât anul trecut. Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov spune că era de aşteptat ca numărul posturilor titularizabile să fie mai mic. „Numărul de copii a scăzut în ultimii ani. Media la o clasă este de 21-22 de elevi, faţă de 26-27 câţi erau înainte. Apoi mai există şi reducerea aceea de 400 de posturi de anul acesta. Dacă mai punem la socoteala şi numărul de posturi disponibilizate anul trecut, 600, rezultă 1.000 de posturi lipsă. Aceasta este o primă explicaţie. Apoi trebuie să ne raportăm la viitoarea Lege a învăţământului, prin care şcolile vor trebuie să aibă o responsabilitate mult mai mare, chiar şi în cea ce priveşte resursele umane”, a declarat Dorel Agache (foto), inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov.

Declinul demografic,

o scuză

Adevăratele cauze pentru care ISJ nu se încurcă să dea contracte de muncă de 4 ani unor dascăli ţin însă de neliniştea economică din România. Recesiunea demografică este o problemă care a apărut de cel puţin 10 ani la Braşov. În ciuda sporului demografic negativ, în fiecare an existau cel puţin 300 de contracte pe termen lun