Reţeaua de galerii, care era străbătută călare de armata otomană până la Dunăre, datează din secolul al XVII-lea.
Directorul Muzeului Brăilei, Ionel Cândea, susţine că între treptele care coboară din Grădina Publică spre terenurile de sport şi către Dunăre şi Vadul Schelei se află un segment de hrubă deosebit de interesant, construit în secolul al XVII-lea şi care interzicea intrarea în Citadelă dinspre sud, Citadela aflându-se la nord de Grădina Publică. „Acest segment poate fi redeschis, pentru că intrarea în această hrubă o avem şi o cunoaştem de 40-50 de ani. Amenajată mai mult sau mai puţin, ea poate să ofere o idee despre ce a fost cândva reţeaua de hrube, de comunicare subterană a ienicerilor, a celor din garnizoana otomană, între secolul al XVII-lea şi 1828-1829, perioada retragerii turcilor", a declarat Cândea. Pentru a redescoperi şi a pune în circuit turistic aceste hrube, primarul de Brăila, Aurel Simionescu, a adus de la Bucureşti câţiva specialişti cu sonare, care au scanat toată suprafaţa din Grădina Mare, pentru a afla unde se ascund galeriile.„Nu am avut noroc, dar nu am renunţat la ideea descoperirii hrubelor", a declarat Aurel Simionescu. Timp de trei secole, 1540-1829, Brăila a reprezentat pentru turci un puternic cap de pod strategic, prevăzut cu puternice fortificaţii şi tuneluri subterane, de care s-au izbit toate armatele din războaiele antiotomane ulterioare. Reţeaua de galerii, care era străbătută călare de armata otomană până la Dunăre, datează din secolul al XVII-lea.
Directorul Muzeului Brăilei, Ionel Cândea, susţine că între treptele care coboară din Grădina Publică spre terenurile de sport şi către Dunăre şi Vadul Schelei se află un segment de hrubă deosebit de interesant, construit în secolul al XVII-lea şi care interzicea intrarea în Citadelă dinspre sud, Citadela aflându-se la nord de Grădina Publică. „Acest segment poa
