Circa 25 de persoane care deţin dughene în zona Canalului Morii de pe strada Argeş au dat în judecată Primăria Cluj-Napoca. Micii întreprinzători care au magazine pe strada Argeş sunt nemulţimiţi de o hotărâre a Consiliului Local care prevede decopertarea Canalului Morii exact în zona unde îşi derulează ei activitatea.
Decopertarea cursului de apă, a însemna, implicit, demolarea micilor magazine. Oamenii au cerut în instanţă anularea hotărârii din ianuarie a Consiliului Local, care prevede demolarea gheretelor. La termenul din luna mai a cauzei, judecătorii Tribunalului Cluj au amânat pronunţarea, respectiv a fost depusă o întâmpinare de respingere a cererii din partea Primăriei Cluj-Napoca.
Micii întreprinzători, persoane fizice şi juridice, au arătat, astăzi, că deţin contracte de concesionare a terenului situat pe Canalul Morii de pe strada Argeş, iar odată cu adoptarea hotărârii de decopertare a zonei, s-au „trezit“ cu contractele reziliate şi cu o iminentă demolare a tarabelor.
Mircea Pop, avocatul care-i reprezintă pe clujenii nemulţumiţi spune că motivul invocat de Primărie în vederea decopertării Canalului Morii, este „interesul public“, un argument nejustificat, în opinia sa. „Acest interes public este nejustificat. Există supoziţii de natură comercială pentru această zonă“, a arătat avocatul. Reprezentantul întreprinzătorilor a mai spus că din cele 25 de spaţii comerciale, îşi câştigă existenţa aproximativ 100 de persoane, iar demolarea modulelor ar însemna îngreunarea situaţiei financiare a acestor oameni.
Mai mult, apărătorul mai acuza administraţia locală de superficialitate. „Nici măcăr nu există un buget prevăzut pentru despăgubirea oamenilor. E ceva de genul: Vin şi demolez, nu ştiu cât mă va costă, însă demolez“, a mai precizat Pop.
„Modernizare începută de la mijloc“
Dan Ioaniciu, deţinătorul unui magazin de pe str