Acum câţiva ani, Kord Campbell, un programator din Sillicon Valley, a trecut cu vederea un email din partea unei mari companii care intenţiona să plătească 1,3 milioane de dolari pentru un software creat de el. Mesajul îi scăpase din cauza potopului de informaţii cu care lucrează zilnic: două-trei ecrane de computer, unul lângă altul, cu chat-uri, mesaje instant, un browser web şi, nu în ultimul rând, proiectul propriu-zis. A văzut mail-ul abia după 12 zile şi a reuşit să-şi salveze afacerea numai după ce a cerut scuze companiei respective. Totuşi, Campbell rămâne inundat de valul de date şi variabile pe care i-l aduce munca zilnică. Povestea sa este relatată de New York Times.
"Nu mai poate să se concentreze asupra a ceea ce trebuie să facă în afara slujbei", spune soţia sa, Brenda. Iar oamenii de ştiinţă confirmă constatarea ei. Aceştia au ajuns la concluzia că atenţia umană se disipă atunci când acumulăm un volum mare de informaţie într-un interval scurt de timp.
Viaţa reală, plictisitoare
Persoanele expuse la acest influx sunt atrase în mod natural către acumulare, prin impulsul primitiv de a răspunde stimulilor imediaţi. Se creează astfel sufcientă dopamină - substanţă care transmite informaţia între celulele creierului - la nivelul sistemului nervos pentru a determina dependenţa. În absenţa dopaminei, cei în cauză cad în plictiseală.
În formele sale extreme, această lâncezeală poate costa viaţa, cum nu de puţine ori s-a întâmplat, de pildă, cu persoane care au vorbit la mobil în timp ce conduceau.
În manifestările blânde, poate fi vorba despre dispariţia creativităţii, superficialitate, mergând până la izolarea de familie sau absenţa de la serviciu.
Mediul digital, sexul şi hrana
"Tehnologia ne reprogramează creierul", spune Nora Volkow, expert în activitatea cerebrală. Stimularea digitală - precizează ea - este comparab
