Miercuri au loc în Olanda alegeri legislative anticipate. Profitând de criza economică care a detronat imigraţia din topul preocupărilor alegătorilor, partidul liberal, partizan al reducerii masive a cheltuielilor statului, este dat favoritul scrutinului. Legislativele din Olanda sunt primele dintr-o ţară a zonei euro de când criza grecească a zdruncinat uniunea economico-monetară.
Miercuri au loc în Olanda alegeri legislative anticipate. Profitând de criza economică care a detronat imigraţia din topul preocupărilor alegătorilor, partidul liberal, partizan al reducerii masive a cheltuielilor statului, este dat favoritul scrutinului.
Legislativele din Olanda sunt primele dintr-o ţară a zonei euro de când criza grecească a zdruncinat uniunea economico-monetară. Scrutinul a fost provocat de căderea guvernului condus de premierul Jan Peter Balkenende, pus în minoritate în Parlament din cauza chestiunii angajamentului ţării în Afganistan.
Între timp însă, alţi factori au modificat ordinea de zi. De zece ani se vorbea în ţările de jos doar despre imigratie şi integrare. Brusc, odată cu criza din Grecia şi din restul Uniunii, ce contează acum este economia, reducerile bugetare şi şomajul.
Iată cum se explică succesul aşteptat şi istoric al liberalilor, notează analiştii de la fata locului. Dat până nu demult al doilea, dacă nu chiar primul partid din ţară, PVV, mişcarea xenofobă şi anti-islam a deputatului Geert Wilders a coborât pe poziţia a patra, potrivit ultimelor sondaje.
Un loc ce-i permite totuşi să spere să intre într-un viitor guvern de coaliţie alături de liberalul Mark Rutte, considerat a fi probabilul nou premier olandez după scrutinul de miercuri.
Poziţia pe care o va ocupa formaţiunea sa rămâne totuşi marea necunoscută a acestui scrutin. Indiferent de învingătorul de acum, austeritatea se va impune noilor guvernanţi de la Hag
