Olandezii sunt chemaţi miercuri la urne în cadrul unor alegeri anticipate pe care Uniunea Europeană le urmăreşte cu atenţie în acest context de criză. Cu atât mai mult cu cât dosarele economice au dominat campania electorală. Potrivit sondajelor, Olanda se pregăteşte să opteze pentru o schimbare de echipă. O analiză de Matei Vişniec.

Olandezii sunt chemaţi miercuri la urne în cadrul unor alegeri anticipate pe care Uniunea Europeană le urmăreşte cu atenţie în acest context de criză. Cu atât mai mult cu cât dosarele economice au dominat campania electorală. Potrivit sondajelor, Olanda se pregăteşte să opteze pentru o schimbare de echipă. O analiză de Matei Vişniec.

Olandezii par să se fi săturat de creştin-democraţi care au condus ţara timp de opt ani, şi să îşi arate preferinţele pentru Partidul Liberal, condus de Mark Rutte. În ultima sută de ani nu s-a mai întîmplat ca un lider al Partidului Liberal să devină prim-ministru, deci înţelegem că suspansul este destul de mare în această ţară. Suspans însă şi datorită faptului că laburiştii erau plasaţi de sondaje pe locul al doilea, iar în ultimele zile ei s-au apropiat chiar şi mai mult de liberali.

Mark Rutte, în vîrstă de 43 de ani, a ştiut, de-a lungul campaniei electorale, să se arate precis, pragmatic şi optimist: trebuie să învăţăm din criza prin care trece Grecia, spune el, să reducem deficitul bugetar, să formăm un guvern mai restrâns, să reducem cu 50 la sută contribuţia Olandei la bugetul Uniunii Europene şi să limităm alocaţiile acordate imigranţilor...

Această ultimă măsură are o anumită semnificaţie într-o ţară în care o parte din electorat se orientează spre partidul anti-islamist condus de Geert Wilders. Acesta cere pur şi simplu ca Olanda să nu mai primească imigranţi din ţările musulmane, iar sondajele îl situează pe locul al patrulea în peisajul politic, după liberali, laburişt