Din ciclul: “tara arde si baba se piaptana” sau “sa traim si frivol, ce spumele marii” (thanks Alin pt “spumele marii”). Sa radem asadar.

Vara, litoralul romanesc e o poezie. Nimic nu ma uimeste mai tare decat lumea pestrita care se aduna la mare si nimic nu ma mira mai tare decat prostul gust al romanilor in materie de “prezentare on the beach”. Barbati “indesati in chiloti hidosi”(cand o sa invatati ca pentru “chiloti” va trebuie corppp??!! NU PSEUDO-CORP!) si care-i strang in partile sensibile, femei care poarta costume cu cel putin doua marimi mai mici sau care isi arata suncile si celulita in draci sau copilasi mici lasati de parinti cu capsorul descoperit (nuuuu bine, ei au pielea delicata, la varste fragede e inca moale, subtire, se pot arde extrem de repede, apoi insolatia?? E??). Mai vad si tocuri pe plaja, fete fardate, vad tinute aiuristice asezate talamb peste costumele de baie, palarii ridicole, ochelari de soare fara pic de stil, costume de baie tiganesti, sau prosoape tip “complex Europa”. Atenta fiind la detalii, toate imi sar in ochi mai rau decat daca cineva ar arunca inspre mutra mea cu nisip.

De ce nu inteleg romanii ca pana si mersul la plaja poate fi facut cu stil? Sau cu gratie, daca nu cu stil? Cu bun simt, decenta ori curatenie?

Sa le luam pe rand.

De ce avem nevoie cand mergem la plaja? De prosoape (daca nu suntem cazati la un hotel care asigura acest serviciu), de lotiuni pentru protectie, costume de baie/sort (masculin, feminin), o tinuta pe care sa o purtam pe deasupra celei de baie, papuci de plaja (sau sandalute cu barete fine si delicate, ok…deci fara barete de mocofanca on the beach!) ochelari de soare, un/o “ceva” in care sa transportam toate aceste lucruri.

De ce nu am alege sa cream un tot, o unitate intre aceste lucruri? Un mic concept (mda, stiu, sunt dusa. Nu conteaza, m-am obisnuit sa fiu i