Germania trece prin transformări fabuloase. O dovadă clară în acest sens este zona metropolitană Ruhr, care de altfel are privilegiul în acest an de fi capitală culturală europeană în cadrul cunoscutului program patronat de Uniunea Europeană.

Comunitatea celor peste 50 de localităţi ce alcătuiesc această vastă zonă metropolitană, puternic afectată de dominaţia economică a Chinei, a avut curajul ca în ultimii 20 de ani să ia totul de la început. Practic, în acest răstimp una câte una exploataţiile miniere şi afacerile generate de această ramură industrială au fost închise, mii de oameni trimişi în şomaj şi forţaţi să se reorienteze pe piaţa muncii. Dispariţia din zona industrială din regiunea Ruhr a acestor factori de dezvoltare a condus încet dar sigur spre o singură întrebare: ce e de făcut mai departe, cum poate fi revitalizată zona? Asta pentru că devenise clar atât pentru autorităţile centrale dar şi locale că era nevoie de un nou motor de dezvoltare economică. În acest context, autorităţile regiunii Ruhr au gândit în linii mari un master plan pentru o încercare îndrăzneaţă, aceea de a oferi o nouă şansă de dezvoltare comunităţilor din zona respectivă. Soluţia aleasă a fost transformarea zonei într-una de atracţie turistică. Dar pentru asta era necesară existenţa unor obiective menite să atragă turişti atât germani cât şi străini. Pentru atingerea acestei ţinte autorităţile regionale au organizat veritabile brainstorming-uri iar rezultatele nu au întârziat să apară. La invitaţia comunităţii din Unna, am avut ocazia să descopăr, acum, la jumătatea anului în care Ruhr este capitală culturală europeană, că pe "ruinele" unei industrii pe cale de dispariţie în zonă au fost create premisele unei noi dezvoltări, practic o renaştere a comunităţii din zona Ruhr. Am intuit că pentru o astfel de realizare a fost nevoie de un imens efort uman, logistic şi financiar. Ia