Evenimentul care dă culoare acestei ediţii a târgului de carte este prezenţa unei ţări invitate - Spania. „Nu întâmplător a fost aleasă ţara noastră. Avem multe lucruri în comun: comunitatea românească este implicată într-un proces de bilingvism şi biculturalizare. Spania investeşte mult în România", a declarat ambasadorul iberic Estanislao de Grandes Pascual la deschiderea târgului. De altfel, mai mulţi scriitori spanioli sunt invitaţi la târg: Ray Loriga, Angelica Liddell, Carme Rier, Lorenzo Silva, Paula Izquierdo, Rosa Montero, José Ramón Fernández, Milagros Frías, alături de traducătorii Joaquin Garrigos şi Cătălina Iliescu Gheorghiu.

Mai puţine standuri decât la ediţiile trecute

Preşedintele Asociaţiei Editorilor Români, Grigore Arsene, s-a arătat mai puţin optimist decât la ediţiile trecute, remarcând că „piaţa de carte se zbate între două crize" - criza economică şi criza cărţii tipărite, tot mai putenic concurată de apariţia dispozitivelor de citit electronice. Spre deosebire de alţi ani, Arsene nu a mai prezentat o statistică a numărului de edituri sau al titlurilor prezente - şi nici pe site-ul târgului nu apar aceste informaţii (se vorbeşte doar de „peste 250 lansări"); de altfel, un tur prin Pavilioanele 13 - 17 arată standuri mai puţin fastuoase decât în anii trecuţi, cu spaţii mai aerisite între ele şi, în pavilionul consacrat editurilor mici, mai puţine prezenţe. Criza are însă şi efecte pozitive - intrarea e liberă, iar autoservirea cu băncuţe de lemn dinăuntru, pompos autointitulată „Restaurant", a renunţat la politica de preţuri imense din „Bucureştiul de altă dată" de acum câţiva ani - astfel, berea românească la sticlă de 0,5 l costă 3,4 - 4 lei, ciorbele 6 - 9 lei, felul principal 12 - 15 lei (puiul cu mazăre sau fasole costă de pildă 12 lei), iar salata 5 lei. Sunt preţuri decente, în acord cu profilul de autoservire al localului