Franţa şi Germania îşi afişează o "unitate de faţadă", într-un context în care divergenţele între cele două ţări se acumulează. Iată reacţia unui specialist, după ce Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au adresat o scrisoare comună Comisiei Europene. O analiză de Matei Vişniec.
Franţa şi Germania îşi afişează o "unitate de faţadă", într-un context în care divergenţele între cele două ţări se acumulează. Iată reacţia unui specialist, după ce Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au adresat o scrisoare comună Comisiei Europene. O analiză de Matei Vişniec (audio).
Dacă ar fi fost colegi de facultate, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy n-ar fi stat niciodată în aceeaşi bancă, iar dacă ar fi fost vecini, s-ar fi detestat pe faţă. Iată ce spun gurile rele despre cei doi lideri, care în prezent, dat fiind că reprezintă principalele "locomotive" ale construcţiei europene sunt obligaţi să se înţeleagă, să găsească un teren comun de acţiune şi chiar să schiţeze gesturi de simpatie.
Anularea, luni, a unui dineu de lucru între cei doi a provocat atâtea speculaţii în Europa, în legătură cu acumularea de disensiuni în sânul cuplului franco-german, încât, iată, două zile mai târziu, cei doi s-au văzut obligaţi să dezmintă oarecum că ar traversa o perioadă de extremă răceală.
În esenţă, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy se declară de comun acord în favoarea interzicerii unor practici speculative, care contrazic toate normele bunului simţ.
Delirul bursier merge până acolo încât unii operatori pot ceda titluri pe care nici nu le au şi nici nu ştiu dacă le pot achiziţiona, cu speranţa de a le recumpăra la preţuri mai mici.
Dacă vrem o definiţie modernă a absurdului, atunci ea poate fi găsită aici, în acest tip de operaţiune speculativă, lista fiind însă mult mai lungă.
Să revenim, însă, la cuplul franco-german : este adevărat că în Franţa, lecţiile de bună
