…dupa cum, probabil, ati aflat deja, Traian Basescu a cerut devansarea dezbaterii motiunii de cenzura. Argumentele constitutionale invocate de catre presedinte par la o prima vedere pertinente:
“Curtea Constituţională s-a pronunţat în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 233 din 10 decembrie 1999 sau Decizia nr. 89 din 26 ianuarie 2010) stabilind că “sunt termene care privesc desfăşurarea raporturilor constituţionale dintre autorităţile publice şi, prin urmare, în măsura în care nu se prevede altfel în mod expres, nu se calculează pe zile libere”.
“În dreptul public, termenele se calculează «…pe zile calendaristice, în sensul că se include în termen şi ziua în care el începe să curgă şi ziua când se împlineşte…». În consecinţă, vă solicit, în temeiul atribuţiilor constituţionale pe care le am, respectarea procedurii stabilite de Constituţie şi de Deciziile Curţii Constituţionale sus-menţionate“, se arată în scrisoarea lui Băsescu.
Aspectele constitutionale, insa, nu mai intereseaza pe nimeni. Intrebarea pe care si-o pune toata lumea e “de ce?” De ce sa ceara presedintele votarea motiunii vineri (sau sambata, cum a propus Boc) in loc de marti? Sau invers: de ce a preferat Mircea Geoana, i.e., PSD ca miercuri (ziua prezentarii) si marti (ziua dezbaterii si a votului) “nu se numara”, dupa cum nu se numara nici sambata si nici duminica?
Singura explicatie pe care o gasesc pe moment e legata de prezenta la vot si de largirea intervalului “de racolare” a nehotaratilor. Ambele parti par convinse ca votul va fi unul pe muchie de cutit, “la firimituri“, asa ca fiecare prezenta/absenta va conta. Vineri sau sambata (ba chiar si luni, dupa weekend) e posibil ca parlamentarii PSD si PNL sa nu se mobilizeze exemplar. Daca acesta e motivul, atunci Basescu a facut o greseala strategica, cerand ceva ce era aproape imposibil sa obtina, oferind in schimb imaginea unui
