O maximă spune că “fotbalul nu este o chestiune de viaţă şi de moarte; este mai mult decât atât”.

Fotbalul, adică,aparţine acelor lucruri cărora merită să li te dedici cu toată pasiunea, fiind,mai ales în raport cu proza vieţii de astăzi, un binevenit complement sau,poate, un refugiu. Pe de altă parte, aşa cum am arătat în seria de articole din2006, ocazionate de Campionatul Mondial de Fotbal organizat de Germania (articolereunite în volumul “Andrei Marga, Diagnoze. Articole şi eseuri”, Editura Eikon,Cluj-Napoca, 2008), în fotbal găsim mai mult decât sport: o viziune, cel puţino idee, o logică şi o acţiune a unui grup (echipă). Şi sub acest aspect merită să deguşti fotbalulşi să îi urmăreşti evoluţia. Iar un campionat mondial permite să se observeceea ce este mai reprezentativ la un moment dat. întrebarea care se pune,pentru cel care se opreşte asupra jocului sportiv propriu-zis, acum, în preajmaCampionatului Mondial din Africa de Sud, este “cine va câştiga?”, “cine areşansele cele mai mari?”. Să încercăm un răspuns. Prima constatarecare se poate face observând tabloul celor treizeci şi două de echipe este cănu lipseşte niciuna dintre forţele majore ale fotbalului. Toate câştigătoareleistorice ale campionatului mondial sunt prezente la turneul final din 2010.Nicio echipă absentă nu poate fi considerată mai bună la această oră decâtparticipantele. A doua constatarepe tablou priveşte şansele de depăşire a grupei şi de calificare în optimile definală. Structura valorică a aproape fiecărei grupe este astfel constituită,prin tragere la sorţi, încât forţele principale au şanse la calificare clare.Ciocniri mai tari mi se par doar Nigeria-Grecia, Ghana-Serbia, Camerun-Danemarca.Doar o echipă, din fiecare pereche, are şanse la calificare în faza următoare. A treia constatarese referă la soarta marilor forţe. Cu foarte mare probabilitate, Franţa,Argentina, Anglia, German