Cafenelele de pe Corso, metroul din centru şi picturile pe post de ilustraţii sunt doar câteva elemente inedite ale volumului “Cluj-cartea comoară”, lansat marţi seară.

Povestea sediului Securităţii de pe stradaRepublicii, studioul de film de lângă Parcul Central sau detalii despretricolorul “marca” Funar sunt doarcâteva capitole speciale în “Cluj-cartea comoară”, volum lansat marţi seara, laCasa Matei. Cartea este printre puţinele istorii ale Clujului, de la Napocaromană până în prezent, în care s-au evitat exprimările scorţoase şi preţioasesau trecerea în revistă a unor detalii mult prea tehnice. în schimb, s-a pus accentulpe comorile trecutului, “oameni celebri, edificii importante, vechi străzi şipieţe, întâmplări deosebite, invenţii şi descoperiri”, aşa cum scriu redactoriivolumului. însă “Cluj-cartea comoară” este doar în aparenţă destinată exclusivcopiilor. “Dacă vei începe să răsfoieşti această carte, vei avea parte de o minunatăcălătorie în timp. Te vom purta în Napoca romană de acum două mii de ani, apoiîn oraşul regal al gepizilor, în aşezarea din secolul al X-lea, apoi în cetateaClujului asediată de tătari. Şi toate astea le vom face fără măcar să părăsimlocul pe care-l numim şi astăzi Cluj. Vei putea să vezi născându-seoraşul medieval, îi vei putea urmări evoluţia veac după veac – cale depaisprezece capitole – până în zilele noastre, iar în cel de-alcincisprezecelea capitol va fi vorba despre cum ne-am imaginat Clujulviitorului”, afli încă din primele pagini. Apoi te laşi furat de “istorisirile”din volum. Afli că pe strada Republicii, la numărul 23, se afla sediulSecurităţii, “poliţia secretă română. în beciurile pe mai multe nivele aleclădirii se desfăşurau interogatoriile acelora care îndrăzneau să ridice glasulîmpotriva regimului comunist. în timp ce în încăperea fără ferestre erainterogat cineva, ceilalţi aşteptau în genunchi pe coridorul întu