În faţa a 12 jurnalişti provenind din ţări ale Uniunii Europene, ţara mediteraneeană a încercat să arate, săptămâna trecută, că-şi merită numele de economie emergentă. UE face echilibristică între dorinţa Tunisiei pentru un statut avansat în politica de bună vecinătate şi faptul că ţara respectă doar parţial drepturile omului.

În ultimele două decenii, 3,5 miliarde de euro au plecat de la Banca Europeană de Investiţii către Tunisia. Recent, aceasta a primit fonduri UE în valoare de 130 de milioane de euro pentru un proiect ecologic vizând reabilitarea şi extinderea unor staţii de epurare.

Vezi VIDEO cu Tunisia

Anual, sume ce ţin de ordinul milioanelor de euro ajung în Tunisia, prin intermediul programului de bună vecinătate al Uniunii Europene, în cadrul căruia această ţară doreşte să obţină un statut de „parteneriat avansat".

Săptămâna trecută, Tunisia s-a străduit să-i convingă pe cei 12 jurnalişti provenind din ţări membre UE (din grupul cărora a făcut parte şi reprezentantul ziarului „Adevărul") că ştie şi poate să gestioneze fondurile acordate de instituţiile europene. Avantajul este de ambele părţi: ţara de pe flancul sudic al Mării Mediterane, supranumită „Dragonul Africii", situată la întretăierea civilizaţiilor europene şi africană, se bucură de un PIB crescut de şapte ori între 1987 şi 2008, iar Uniunea Europeană are parte de o zonă de stabilitate şi echilibru, tocmai bună pentru investitori.

Performanţele Tunisiei le-au fost arătate jurnaliştilor în cadrul unui seminar cu titlul „Politica europeană de bună vecinătate: Pe calea reformelor economice", care s-a desfăşurat între 31 mai şi 5 iunie la Bruxelles şi în Tunisia. Seminarul s-a dovedit a fi un maraton care i-a purtat pe participanţi prin locuri pe cât de neaşteptate, pe atât de inedite.

Într-o planificare riguroasă, „la minut", ni s-au prezentat diverse firm