Permisul auto. Un fel de Fata Morgana. Îl ai fără să ştii cum îl iei, îl vezi şi nu e. Nu e... luat pe bune. Sau, mai rău, nu e luat deloc. Ştim însă că pe şoselele ţării noastre - la o simplă radiografie rutieră - vezi la volanul maşinilor diverse specimene de conducători auto. De la cei care te scuipă şi îţi arată degetul pentru simplul fapt că ai îndrăznit să ieşi din casă şi să treci strada până la cei care te omoară în bătaie, fiindcă ai "tupeul" să-i tai calea pe trecerea de pietoni.
Nu mai vorbim despre gherţoii care nu au auzit în viaţa lor de Legislaţia Rutieră şi de respect în trafic. Pentru cei care nu au descifrat nici până acum "tainele" cititului şi ale scrisului, dar pe care soarta i-a "binecuvântat" cu permis de conducere pentru mai multe categorii, jos pălăria! Completează perfect peisajul...
Să-ţi iei carnet de şofer. A început să fie sportul preferat al românilor. Nimic mai simplu! Ce e aşa mare filosofie să iei un permis? Citeşti de două-trei ori din cartea aia de legislaţie rutieră şi gata. Trebuie să-ţi rămână ceva în cap. Spun unii. Alţii, mai "siguri" pe ei, nici măcar nu se sinchisesc să arunce un ochi pe aşa ceva. La ce bun? Vezi tu la locul faptei cum brodeşti vreun răspuns la testare, aşezat confortabil în faţa unui computador. Emoţii? Pentru ce? Un indicator tot un indicator rămâne! Sau o zebră... "Dacă se întâlnesc două maşini în intersecţie, care are prioritate?" Auzi întrebare! Una din ele. Care arată mai "beton", ar spune cei care turează maşinile şi cred că şoselele sunt piste de curse. Şi, în ultimă instanţă, este un examen cu variante... Nu e una, e cealaltă sau... În sfârşit, de ce să te stresezi aşa? Colac peste pupăză, trebuie să iasă ceva! Ce naiba? Că doar românul s-a născut... şofer!
Şi, dacă tot suntem la capitolul şoferie, să ştiţi că există şi şoferi "profesionişti", cu permis de c
