După spusele arhitectului Radogna, bazarul Timişoarei se afla plasat la intersecţia a două străzi centrale. Un altul asemeneasegăsea la Kandahar (cf. Cristina Feneşan, p. 99), cucerit de luminatul Ya”qub bin Laith as-Saffar, care se scrie în persană, în sfintele caligrafii,???? ??? ?????. Războinicul dintîi al dinastiei Safarizilor n-a ştiut mai nimic de alăturările acestea, după cum nu ştiau nici mai marii expediţiilor din vestul sălbatic american din vremea isprăvilor lui William „Curly Bill“ Brocius, cu-noscut pentru hoţii mărunte, jafuri, omoruri. Iată unde pot ajunge lucrurile, de la bazarul de pe malul Begheiului la Kandahar, mai apoi pe marginile primejdioase ale drumurilor din Arizona – din San Carlos Apache Indian Reservation – unde a trăit şi Geronimo, şeful şi vraciul bandelor de apaşi pe nume Chiricahua, cu care s-a amestecat ca să i se piardă urma şi Curly Bill. Bazarul şi apaşii, apa puţină, sălcie, deşertul, trupele din Kandahar ale naţiunii române de astăzi participante la lupta împotriva terorismului mondial.
Despre bazar ne spune Cristina Feneşan cum stăm: „bazarul este o instituţie proprie Islamului medieval, transformîndu-se, totodată, în criteriu de delimitare a oraşului oriental şi otoman de oraşul european. Mai mult, se poate vorbi de transformarea unui oraş european în oraş otoman numai în măsura în care, în cursul acestui proces, au apărut bazare în peisajul citadin“ (op. cit. p 99).
Adăugaţi la scândurile date cu gudron ale acoperişului bazarului faptul că pe tejghele nu avem pânzeturi, stofe, mătăsuri, brocarturi. Ce bazar e acela, Allah să mă judece, dacă îndrăznesc să cîrtesc!? Fără „mintan“, „zíbín“, „şalvar“ „kuşak“, „potur“, „entari“, „kalpak“, sarík“, „çarík“, „çizme“, „çedik“, „yemeni“.Niciunde pe cuprinsul Califatului împărăţiei otomane, niciunde dincolo de Măreţul Pragşi de Sublimul Cuib al fericirii, nu
