Mereu scoate din gură câte o deşteptăciune. Şi nu se sfieşte să-şi arate sensibilitatea, romantismul. Cristina Stamate. Strălucitoare artistă de revistă şi autoare de cărţi.Chiar şi o carte de bucate scrisă de Cristina Stamate musteşte de talentul metaforei, amintind de fermecătorul Păstorel Teodoreanu. Nu uit o superbă povestire a temperamentalei artiste. Îşi făcuse pe balcon o veritabilă grădină cu flori şi a dorit seminţe de o zambilă aparte, însă la magazin încă nu veniseră seminţele, aşa că a cumpărat un ghiveci cu pămând gras. În ghiveciul fără plantă a poposit de nicăieri o sămânţă de buruiană, iar Cristina a iubit şi a îngrijit buruiana vagaboandă mai mult ca pe orice floare făţoasă.

"Stai să vezi că am scos din iarnă o «haită» de porumbei, le curăţam ca o nebună gheaţa să nu alunece cu gheruţele când ciuguleau arpacaşul. Vânzătoarea de la magazinul din colţ se minuna că iau ditamai punga de arpacaş, de parcă fierbeam colivă zilnic pentru cimitir. La început am hrănit o pereche de porumbei, ea, gagica, o pasăre urâtă, iar el, Domnul Guguştiuc, superb, să vedeţi cum o păzea pe porumbiţă să mănânce liniştită. Au vorbit pe limba lor cu alţi porumbei aşa că s-au abonat la cantina mea vreo 60 de guguştiuci".O întreb de ce are savoare revista românească faţă de perfecţiunea dansurilor şi cântărilor din musicalurile de pe Broadway sau din peliculele Holywoodului.

"Revista noastră se individualizează prin cupletul rostind oful cetăţeanului, prin scheciurile cu har actoricesc. Revista românească înainte de Tănase atrăgea la Iunion prin cupletele lui Ionescu «avea un picior aşa uşor şi o botină din cea mai fină». După Revoluţie, revista a fost prima care a reluat spectacolele la 9 ianuarie. Nae Lăzărescu a adaptat la noua situaţie un cuplet de atac al lui Tănase. Pe Calea Victoriei patrulau tancuri pentru a păzi Palatul Telefoanelor. M-am primen