Clienţii cu rate la credite încep să simtă la buzunar efectele tensiunilor de pe pieţele financiare, pe măsură ce dobânzile reîncep să urce la lei, dar şi la euro.

Indicatorii de pe pieţele monetare interbancare - atât pe plan local, Robor, cât şi în zona euro, Euribor - sunt din nou în creştere după ce coborâseră considerabil în primăvară, ceea ce înseamnă că şi clienţii care au credite al căror cost este legat de aceştia vor avea de suportat rate mai mari.

"În momentul de faţă este un sentiment negativ la nivel global care aduce neîncredere în pieţele financiare şi se manifestă prin curs, dobânzi şi primele de risc de ţară. Să sperăm că nu vom mai ajunge la nivelurile de prime de risc de ţară din perioada Lehman Brothers, pentru că inevitabil se va simţi şi în costul suportat de clienţi pentru finanţare", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Dobânzile la care băncile îşi împrumută lei între ele pe piaţa monetară interbancară de la Bucureşti au urcat din nou la niveluri de 6%-7% pe an, după ce coborâseră susţinut în prima parte a anului, atingând minime de 3%-4% pe an, în aprilie. Aceasta după ce BNR a redus lichidităţile disponibile pe piaţa interbancară, odată cu reapariţia în mai a presiunilor de depreciere a leului.

În paralel, prima de risc de ţară percepută pentru România (aşa-numitele cotaţii CDS, credit default swap) a urcat la 350/390 de puncte de bază, faţă de niveluri de circa 200-250 de puncte în primăvară. Aceasta înseamnă că un investitor trebuie să plăteacă o primă de 35.000 de euro pentru a asigura obligaţiuni româneşti de un milion de euro împotriva riscului de neplată.

O tendinţă similară se vede chiar şi în cazul dobânzilor la care băncile europene îşi împrumută euro între ele, după ce bancherii au reînceput să se suspecteze reciproc în privinţa calităţii bilanţurilor, pe fondul discuţiilor