România nu ştie încă ce să ceară pentru viitorul cadru financiar al Uniunii Europene, nu şi-a definit strategia pentru 2020, în vreme ce schimbările europene nu sunt favorabile ţării noastre în privinţa împărţirii banilor.
Negocierile între state au început deja, iar noi am putea să ne trezim abia la "spartul târgului", când totul va fi împărţit prin jocuri politice şi vom mai rămâne doar cu firimiturile. "Deja se fac negocieri, iar noi suntem în întârziere. Mai avem la dispoziţie maximum 18 luni, din care cel târziu până la sfârşitul anului trebuie să ştim ce vrem", a declarat europarlamentarul Cătălin Ivan. Ce ar putea face România? Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie aplicată, ne dă câteva idei. "Există decalaje mari între statele UE. România trebuie să atace evidenţiind inegalitatea alocărilor pentru Agricultură şi Cercetare-Dezvoltare", a spus Voinea. Actualul trend european este axat pe reducerea subvenţiilor agricole, ceea ce ar fi un şoc pentru ţara noastră. România ar trebui să propună ca nici o schimbare drastică să nu se facă fără aprobarea opiniei publice şi să ceară chiar referendum pentru tăierile subvenţiilor pe agricultură.
Voinea a avertizat că din 2014 Bucureştiul nu va mai putea fi eligibil pentru bani din Fondul de Coeziune, creând o problemă suplimentară, deoarece cele mai multe proiecte depuse sunt din Bucureşti.
Valeriu Tabără, preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, a indicat o altă linie ce ar putea fi urmată de România: problemele de mediu cu care se vor înfrunta locuitorii din sudul Olteniei şi în Dobrogea peste 8-10 ani din cauza încălzirii globale. România nu ştie încă ce să ceară pentru viitorul cadru financiar al Uniunii Europene, nu şi-a definit strategia pentru 2020, în vreme ce schimbările europene nu sunt favorabile ţării noastre în privinţa împărţirii banilor.
